Epicondilita externă (cotul tenismenului)

Musculatura extensoare a antebraţului şi pumnului are ca punct de fixare osos marginea externă a cotului (o proeminenţă osoasă numită epicondil extern). În cazul unor activităţi care presupun solicitări repetate (extensii) a acestor tendoane (tenis, flotări, tastare la computer cu cotul nesprijinit, pictură, activităţi de tâmplărie etc), apar mici rupturi de oboseală la nivelul inserţiei osoase, cu inflamaţie, durere locală şi scăderea secundară a mobilităţii articulare. Toate grupele de vârstă sunt afectate, dar mai frecvent cei cu vârstele cuprinse între 30-50 de ani (perioada de activitate fizică maximă).

Inflamarea inserției mușchilor extensori în epicondilita externă

– durere la nivelul epicondilului extern spontan şi la palpare
– durere la prinderea cu mâna a obiectelor şi la ridicarea lor, în special în momentul în care se practică extensia mâinii sau la efectuarea altor activităţi care solicită pumnul şi cotul în extensie (răsucirea clanţei de la uşă sau salutul de strângere a mâinii unei persoane)
– redoare (înţepenire) a cotului resimțită dimineaţa

Durere la nivelul feței laterale a cotului specifică epicondilitei externe

Diagnosticul este relativ uşor de pus pe baza istoricului pacientului şi a examenului clinic. Sunt sugestive durerea la nivelul epicondilului extern al cotului care apare la palpare şi la încercarea de îndoire pe spate, cu rezistenţă, a articulaţiei pumnului cu cotul în extensie.

Se face o radiografie de cot cu două incidenţe: de faţă şi de profil. Acestea sunt utilizate și pentru a exclude o altă patologie, fractura sau artroza.
RMN poate arata modificările degenerative, insă este o metodă imagistică costisitoare. Se recomandă în caz de patologie cervicală asociată.
Electromiografia se recomandă pentru excluderea unei compresiuni a nervilor care trec prin apropierea cotului.

Analizele de sânge şi un consult de specialitate la medicul reumatolog sunt necesare în cazul existenţei unei boli sistemice a pacientului (poliartrită reumatoidă).

Epicondilita externă se tratează în cele mai multe cazuri doar conservator și are o evoluție bună în 80-95% din cazuri. Tratamentul chirurgical se realizează doar în cazul în care nu se obțin rezultate cu tratamentul menționat anterior – vezi detalii

Prevenţia apariţiei cotului tenismenului se face prin:

– utilizarea de echipament adecvat, calibrat cu mărimea şi experienţa jucătorului
– efectuarea de antrenamente regulate cu creşterea progresivă a timpului alocat pentru acestea
– tonifierea tuturor muşchilor antebraţului şi a muşchilor spatelui pentru a creşte stabilitatea cotului
– repaus articular la apariţia primelor simptome de epicondilită