Fractura de cap radial

Radiusul este un os în forma literei “S” situat pe partea laterală a antebraţului (în dreptul degetului mare când ne uităm la antebraţ cu mâna poziţionată cu palma în sus). Porţiunea proximală (dinspre cot) a acestuia are o formă turtiă şi rotundă ca o pălărie, purtând numele de cap radial. Acesta se articulează atât cu humerusul distal (osul braţului), cât şi cu ulna (celălalt os al antebraţului situat pe partea internă, spre degetul mic). Astfel contribuie la realizarea stabilităţii articulare în articulaţia cotului, dar mai ales este implicat în mişcarea de prono-supinaţie a antebraţului (rotaţia mâinii cu palma în jos, respectiv în sus). În mişcarea de pronaţie radiusul, datorită formei sale de “S”, se suprapune peste ulna, iar în mişcarea supinaţie revine la poziţia sa. Un complex ligamentar contribuie la stabilizarea şi realizarea mişcării controlate a acestuia în articulaţie, iar musculatura înconjurătoare mobilizează efectiv segmentele osoase.

Fracturile de cap radial se produc cel mai frecvent prin cădere pe mână cu cotul întins. Forţele se transmit de-a lungul lungimii radiusului, iar acesta loveşte cu capul în porţiunea distală a humerusului. Sunt mai multe tipuri de fracturi:

Tipul I – fractură fără deplasare
Tipul II – fractură segmentară cu deplasare (rămâne o porţiune integră a capului radial)
Tipul III – fractură cominutivă (capul radial este distrus complet şi fragmentat)
Tipul IV- fractură de cap radial asociată cu luxaţia posterioară a cotului