Osteoporoza și fracturile

Caracterizată prin scăderea densității osoase, osteoporoza este responsabilă de favorizarea apariției fracturilor, mai ales la persoanele vârstnice. Sexul feminin este în special predispus la aceasta, din cauza modificărilor metabolice apărute după instalarea menopauzei.

Cele mai frecvente fracturi sunt cele prin tasare vertebrală (acesta este motivul pentru care bătrânii scad în înălțime și devin mai cocoșați; sunt fracturi care se instalează treptat, fără a fi simțite de persoana respectivă), fracturile de șold, fracturile de col humeral (la umăr) și fracturile de epifiză distală, de la pumn (prin căderile pe mână).

De departe cele mai grave fracturi sunt cele de șold. Ele se produc prin cădere de la același nivel, mecanismul fiind următorul: pe fondul scăderii acuității vizuale, a reflexelor și a tonusului muscular, persoana în cauză se împiedică (cel mai frecvent în casă) și cade pe un șold osteoporotic. Una din cinci femei face acest tip de fractură. Având în vedere că mortalitatea este dublă la pacienții neoperați (datorită complicațiilor bronho-pulmonare și de coagulare), fracturile de șold la pacienții vârstnici reprezintă o adevărată provocare pentru orice sistem medical prin costurile spitalizării, intervenției chirurgicale, a medicației anticoagulante și a recuperării postoperatorii.

Prevenția constă în tratamentul precoce al osteoporozei pentru menținerea unui stoc osos de calitate, în promovarea unui stil de viață activ, care să păstreze tonusul muscular și reflexele cât mai bune, în tratamentul la timp a afecțiunilor asociate, respectiv în amenajarea locuinței în așa fel încât să se reducă riscul de împiedicare (înlăturarea pragurilor și carpetelor de la ușă, purtarea de încălțăminte aderentă la sol, evitarea gresiei sau parchetului foarte lucios, îndepărtarea mobilierului de pe traseul principal de deplasare cameră-bucătărie-baie.