Osificările cotului

Osificările heterotopice reprezintă formarea anormală de os în părţile moi (tendoane, ligamente, muşchi, etc.). Nu se cunoaşte mecanismul exact al producerii acestui fenomen și din acest motiv formulele terapeutice sunt empirice şi au limitele lor în prevenţia formării şi tratării acestora.


Sunt însă câteva situaţii asociate cu formarea de osificări heterotopice:

• Traumatismele la nivelul cotului (entorse, tendinite, luxaţii, fracturi, intervenţii chirurgicale etc.)
• Traume la nivelul sistemului nervos central
• Arsurile care scad rezistența la nivelul cotului

Pacienţii cu osificări heterotopice pot prezenta dureri musculare, nervoase, ligamentare, dar cea mai frecventă manifestare o constituie limitarea mişcării (înţepenirea progresivă a cotului), ceea ce duce la perturbarea funcţiei membrului superior. În acest fel, o pierdere de 50% a mobilităţii cotului duce la o afectare a funcţiei întregului membru superior de 80%.

Cel mai bun tratament constă în prevenirea apariției acestor osificări şi aceasta presupune mobilizarea cât mai precoce a cotului de câtre pacient cu evitarea manevrelor intempestive de mişcare a cotului de către altcineva; fizioterapia, folosirea de atele de postură sunt de asemenea binevenite pentru a împiedica instalarea redorii (înţepenirii articulare).

Tratamentul medicamentos constă în administrarea de Indometacin sau bifosfonaţi. S-a dovedit uneori utilă radioterapia în doze mici. În cazul eşecului procedurilor anterioare, se impune tratamentul chirurgical de excizie a acestora şi releasing-ul articular pentru refacerea mobilităţii.