Tratament în epicondilita internă (cotul jucătorului de golf)

Tratamentul conservator dă rezultate în cele mai multe cazuri:

Purtarea de orteze de cot ca cele din imagine, asigură repausul local necesar vindecării tendinitei

– repausul articular (evitarea mişcărilor sau a activităţilor care provoacă durere)
– aplicaţii locale cu gheaţă timp de câteva zile (reprize de 15 minute alternând cu o oră de pauză),
– folosirea de antiinflamatorii locale şi sistemice; se pot folosi topice locale sau chiar injecţii cu cortizon în zona de maximă durere pentru controlul inflamaţiei (nu mai mult de 3 injecţii pe an)
– punerea de orteze de cot (ca cele din imagine) la 2 degete de epicondilul intern (de zona dureroasă) ce are ca scop crearea unui nou punct de sprijin pentru tendon, permiţând vindecarea inserţiei osoase a acestuia.
– fizioterapia (folosirea de curenţi cu diferite frecvenţe sau terapia cu ultrasunete) care au ca scop stimularea vindecării musculare
– kinetoterapia (efectuarea de exerciţii fizice cu o minge de cauciuc, având ca scop ca prin repetiţia mişcării să crească fluxul sangvin la nivelul zonei lezate, favorizând vindecarea acesteia)
– infiltraţii cu toxină botulinică tip A la cei cu tendinită cronică și la cei care nu au răspuns la alte tratamente
– uneori este necesară imobilizarea într-o atelă de gips, cu cotul la 30-45 grade de flexie

Este important să avem în minte că nervul ulnar (acel nerv care “ne curentează” când ne lovim cu cotul de colţul mesei) trece foarte aproape de epicondilul intern şi nu trebuie lezat în timpul infiltraţiei sau a altor intervenţii.

Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical este indicat in cazul eşecului tuturor măsurilor menţionate anterior (circa 10% din cazuri). Procedura constă în rezecţia ţesutului degenerat şi reinserţia tendonului sănătos pe os. Se poate face pe cale clasică sau miniinvaziv, artroscopic. În ambele cazuri spitalizarea este de o zi. Procentul de complicaţii postoperatorii este mic, dar trebuie reţinută posibilitatea de: infecţie, lezare vasculară şi nervoasă, diminuarea forţiei musculare, redoarea (înţepenirea) articulaţiei cu o recuperare mai lungă.

Prevenţie

Prevenţia apariţiei cotului jucătorului de golf se face prin:

– utilizarea de echipament adecvat, calibrat cu mărimea şi experienţa jucătorului
– efectuarea de antrenamente regulate cu creşterea progresivă a timpului alocat pentru acestea
– tonifierea tuturor muşchilor antebraţului şi a muşchilor spatelui pentru a creşte stabilitatea cotului
– repaus articular la apariţia primelor simptome de epicondilită