Tratamentul în fractura-luxaţia Monteggia

Tratamentul se adresează atât leziunii produsă de luxaţie, cât şi fracturii. Primul pas constă în reducerea luxaţiei şi refacerea continuităţii osoase a cubitusului (ulnei). Nefixarea fracturii va duce la reluxarea capului radial. Din acest motiv se face reducerea şi ostesinteza fracturii de ulnă, respectiv reducerea ortopedică a capului radial, urmată de imobilizarea într-o atelă, cu cotul poziționat la 90 de grade, timp de câteva săptămâni cu mâna în supinaţie (cu palma în sus), perioadă necesară vindecării leziunilor ligamentare.

Ostesinteza fracturii de cubitus de face deschis, stabilizând focarul cu o placă cu şuruburi (sau tijă centromedulară). După această perioadă de imobilizare se încep mişcările în articulaţia cotului: atât cele de flexie-extensie, cât şi cele de prono-supinaţie. Este importantă refacerea raporturilor anatomice a capului radial cu structurile din jur.

În situaţia în care capul radial nu se poate poziţiona în articulaţie prin procedeee ortopedice, se practică reducerea sângerândă, deschisă, cu refacerea ligamentului inelar al capului radial. Dacă există şi o fractură de cap radial asociată, se practică reducerea şi osteosinteza capului radial.

În situaţia în care pacientul s-a prezentat tardiv la medic (cu mai mult de 6 săptămâni întârziere), cu vindecarea vicioasă a cubitusului şi reluxarea capului radial, se poate practica excizia capului radial.

Recuperarea postoperatorie în fractura-luxaţia Monteggia

Recuperarea trebuie făcută cu blândeţe pentru a permite reluarea mobilităţii articulare. Sunt interzise mobilizările intempestive, agresive ale cotului care pot duce la apariţia unor fibroze intraarticulare urmate de blocarea acestuia. Ca la orice afecţiune a cotului mişcările trebuie făcute de către pacient, rezultatele mici şi constante fiind mai de dorit decât cele mari, urmate de durere şi de pierderea mobilităţii.

Complicaţii

Aceste pot fi: pseudartroza (nevindecarea fracturii de ulnă), sinostoza (formarea unei punţi osoase între ulna şi radius (cu împiedicarea secundară a mişcării de prono-supinaţie), redoarea de cot (limitarea mişcării acestuia), etc.

Prognosticul este bun în cazul în care s-a efectuat osteosinteza adecvată a fracturii de ulnă şi reducerea cât mai precoce a luxaţiei de cap radial, cu începerea, imediat ce ansamblul permite, a mişcărilor articulare.